Stimate Domnule Preşedinte al Parlamentului,

   În temeiul art. 73 din Constituţia Republicii Moldova, înaintez Parlamentului, cu titlu de iniţiativã legislativã, proiectul de lege privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisajistice „Orheiul-Vechi” şi solicit examinarea lui în regim de urgenţã.

În calitate de organ responsabil de prezentarea proiectului în Parlament se desemneazã Ministerul Culturii şi Turismului.

Stimate Domnule Preşedinte al Parlamentului,

În temeiul art. 73 din Constituţia Republicii Moldova, înaintez Parlamentului, cu titlu de iniţiativã legislativã, proiectul de lege privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisajistice „Orheiul-Vechi” şi solicit examinarea lui în regim de urgenţã.

În calitate de organ responsabil de prezentarea proiectului în Parlament se desemneazã Ministerul Culturii şi Turismului.

Cu stimã,

Vladimir VORONIN

Anexe: 1. Proiectul de lege privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale

şi natural - peisagistice „Orheiul - Vechi”

 2. Nota explicativã.

Domnului Marian LUPU,

Preşedinte al Parlamentului

Proiect

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

 
privind  constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice

„Orheiul Vechi”

În scopul protecţiei, conservãrii şi salvãrii pentru generaţiile prezente şi viitoare a Peisajului Cultural „Orheiul Vechi” - ansamblu de monumente istorico-culturale şi natural-peisagistice din defileul râului Rãut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia din raionul Orhei, cu valoare excepţionalã pentru istoria şi civilizaţia naţionalã şi internaţionalã, precum şi din punct de vedere istoric, ştiinţific şi al conservãrii frumuseţii naturale,

Parlamentul adoptã prezenta lege organicã.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1. Obiectul prezentei legi

(1) Prezenta lege reglementeazã constituirea  Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice „Orheiul Vechi”, denumitã în continuare rezervaţie, cu personalitate juridicã, aflatã în subordonarea autoritãţii administraţiei publice centrale responsabile de protecţia patrimoniului cultural-istoric.

(2) Prezenta lege reglementeazã raporturile juridice ce apar în procesul ocrotirii de cãtre stat, pãstrãrii, conservãrii, folosirii şi punerii în valoare a Peisajului Cultural „Orheiul Vechi”, care constituie Rezervaţia istorico-culturalã şi natural-peisagisticã „Orheiul Vechi”.

Articolul 2. Reglementarea juridicã

(1) Raporturile privind ocrotirea, pãstrarea, utilizarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric şi natural al rezervaţiei sunt reglementate în baza Constituţiei Republicii Moldova, legislaţiei privind protecţia patrimoniului cultural şi natural naţional, convenţiilor UNESCO şi altor tratate internaţionale privind protecţia patrimoniului cultural şi natural la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacã tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte prevederi decât cele ale prezentei legi, se aplicã prevederile tratatelor internaţionale.

Articolul 3. Componentele rezervaţiei

(1) Rezervaţia cuprinde urmãtoarele componente cultural-istorice şi naturale ale peisajului cultural „Orheiul Vechi”, cu suprafaţa determinatã în mod analitic, utilizând vectori cu referinţã geograficã în sistem de proiecţie naţional stereografic:

a) Complexul Muzeal „Orheiul Vechi”, care ocupã sectorul central al peisajului cultural şi are statut de rezervaţie istorico-arheologicã constituitã în conformitate cu Hotãrârea nr. 77 a Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti din 15 martie 1968;

b) Rezervaţia Peisagisticã „Trebujeni”, care ocupã sectorul de Vest al peisajului cultural, constituitã ca parte integrantã a Fondului ariilor naturale protejate de stat prin legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind Fondul ariilor naturale protejate de stat;

c) masivele de pãdure administrate de Agenţia pentru Silviculturã „Moldsilva”;

d) terenurile intravilane ocupate de satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia;

e) terenurile agricole şi de pãşunare, drumurile proprietate ale comunei Trebujeni;

f) sectoare adiacente cu terenuri agricole şi de pãşunare, drumuri proprietate ale comunelor Ivancea, Susleni (raionul Orhei), Holercani (raionul Dubãsari), Maşcãuţi (raionul Criuleni);

g) terenurile agricole şi gospodãriile ţãrãneşti private;

h) pensiunile agroturistice şi casele de vacanţã private.

(2) Limitele geografice şi suprafaţa rezervaţiei sunt stabilite şi aprobate de Guvern, în corespundere cu legislaţia.

Articolul 4. Statutul de protecţie a rezervaţiei

(1) În rezervaţie se instituie regimul de zonã protejatã de importanţã naţionalã.

(2) Pentru asigurarea protecţiei şi conservãrii patrimoniului cultural şi natural al rezervaţiei, se instituie zonarea internã cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi punere în valoare a componentelor patrimoniului cultural şi natural al rezervaţiei, delimitând strict zonele protejate şi zonele tampon, cu rol de protecţie, elaborate în conformitate cu legislaţia şi aprobate prin hotãrâre de Guvern.

(3) Componentele cultural-istorice şi naturale ale rezervaţiei se administreazã de cãtre deţinãtorii funciari, în conformitate cu legislaţia şi prevederile UNESCO privind protecţia patrimoniului cultural şi natural, în baza regulamentului aprobat de Guvern.

(4) Terenurile din cadrul rezervaţiei şi a zonei de protecţie rãmân la dispoziţia deţinãtorilor funciari, mecanismul de gestionare al acestora fiind stabilit de Guvern.

Articolul 5. Hotarele rezervaţiei

(1) Hotarele rezervaţiei, zona de protecţie, precum şi zonarea funcţionalã internã cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi punerea în valoare a componentelor patrimoniului cultural şi natural al rezervaţiei sunt stabilite prin hotãrâre de Guvern, la propunerea autoritãţilor publice centrale cu competenţe în domeniu, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în conformitate cu legislaţia.

(2) La stabilirea zonei de protecţie a rezervaţiei se iau în consideraţie hotarele naturale ale localitãţilor, terenurilor agricole, drumurilor.

Articolul 6. Administrarea rezervaţiei

(1) Rezervaţia dispune de structuri organizatorice specializate, menite sã asigure gestionarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului istorico-cultural şi natural din zona respectivã.

(2) Complexul Muzeal „Orheiul Vechi” – instituţie specializatã cu personalitate juridicã din subordinea Ministerului Culturii şi Turismului, este parte integrantã a rezervaţiei.

(3) Administrarea rezervaţiei este asiguratã de Ministerul Culturii şi Turismului prin Complexul Muzeal „Orheiul Vechi” care, în bazã de hotãrâre de Guvern, va prelua, prin extindere şi reorganizare, funcţiile de administrare a rezervaţiei.

(4) Aspectele ce ţin de administrarea componentelor naturale ale  rezervaţiei sunt coordonate cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi cu deţinãtorii acestora, în corespundere cu legislaţia.

(5) Modalitatea de organizare instituţionalã şi de administrare a rezervaţiei este stabilitã de Guvern, la propunerea autoritãţilor publice centrale cu competenţe în domeniu, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în corespundere cu legislaţia.

Capitolul II

Protecţia  Rezervaţiei

Articolul 7. Principiile de bazã ale protecţiei rezervaţiei

(1) În scopul pãstrãrii unicitãţii şi valorii universale a ansamblului de monumente istorico-culturale şi natural-peisagistice ale rezervaţiei, pe teritoriul acesteia se instituie un regim special de gospodãrire şi de desfãşurare a genurilor de activitate, în conformitate cu zonarea interioarã a rezervaţiei şi bazat pe urmãtoarele principii:

a) soluţionarea problemelor de amenajare a teritoriului, urbanistice şi social-economice ce ţin de protecţia rezervaţiei prin asigurarea dezvoltãrii durabile a zonei în ansamblu;

b) prevenirea efectelor negative ale activitãţii economice, turistice şi de agrement asupra rezervaţiei;

c) prioritatea genurilor de activitate ce exclud deteriorarea sau distrugerea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural, schimbarea aspectului  şi modului statornicit de folosire a acestora, precum şi prevenirea activitãţilor ce ar putea prejudicia obiectele patrimoniului cultural şi natural naţional;

d) diminuarea impactului negativ al activitãţii antropogene în ansamblu asupra rezervaţiei;

Articolul 8. Particularitãţile urbanisticii şi amenajãrii teritoriului din cadrul rezervaţiei

(1) Asigurarea protecţiei, conservãrii şi valorificãrii durabile a patrimoniului cultural şi natural al rezervaţiei şi a zonei de protecţie a acesteia în conformitate cu legislaţia în domeniu se realizeazã în baza planului de urbanism şi dezvoltare a teritoriului rezervaţiei, aprobat de Guvern.

(2) La efectuarea lucrãrilor de proiectare, de amenajare a teritoriului, de construcţie, de ameliorare, de gospodãrire şi a altor lucrãri pe teritoriul rezervaţiei şi al zonei de protecţie se va ţine cont de necesitatea pãstrãrii acesteia ca obiect al patrimoniului cultural şi natural de importanţã naţionalã şi universalã.

(3) Lucrãrile specificate la alin. (2) se vor desfãşura în baza autorizaţiei Guvernului, avizului Ministerului Culturii şi Turismului şi expertizei ecologice de stat.

Articolul 9. Organizarea turismului pe teritoriul rezervaţiei

(1) Organizarea turismului pe teritoriul rezervaţiei se realizeazã conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor UNESCO în domeniul turismului cultural.

(2) Activitatea turisticã în cadrul rezervaţiei este bazatã pe strategia privind dezvoltarea turismului în rezervaţie, elaboratã în conformitate cu principiile de conservare şi de utilizare durabilã a patrimoniului cultural şi natural de cãtre autoritatea publicã centralã pentru culturã şi turism, în colaborare cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului, autoritatea publicã centralã pentru silviculturã şi cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi aprobatã prin hotãrâre de Guvern.

Articolul 10. Activitatea şi dezvoltarea rezervaţiei

(1) Activitatea rezervaţiei se desfãşoarã în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a rezervaţiei, a strategiei de dezvoltare şi a planului de management al rezervaţiei, aprobate prin hotãrâre de Guvern, la propunerea autoritãţii publice centrale cu responsabilitate în domeniu.

(2) Respectarea regulamentului, a strategiei de dezvoltare şi a planului de management al rezervaţiei este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administreazã terenuri sau alte bunuri şi/sau desfãşoarã activitãţi în perimetrul rezervaţiei.

(3) Persoanele fizice şi asociaţiile acestora, care au domiciliu stabil (sediu) în unitãţile administrativ-teritoriale incluse în rezervaţie, au dreptul şi sunt încurajate de stat sã desfãşurare activitãţile economice tradiţionale şi sã dezvolte obiceiurile specifice.

(4) Pe teritoriul rezervaţiei, activitãţile economice tradiţionale – pãşunat, cultivarea terenurilor, albinãrit, recoltarea florei şi a faunei naturale terestre şi acvatice, precum şi prestarea serviciilor de turism şi agrement, practicarea pescuitului şi vânãtorii sportive, prestarea serviciilor de transport se desfãşoarã în bazã de regulament aprobat de Guvern.

(5) Dezvoltarea rezervaţiei se bazeazã pe programe complexe de dezvoltare a ramurii, de ocrotire de cãtre stat, de pãstrare, de folosire şi de punere în valoare a obiectelor patrimoniului cultural şi natural naţional, elaborate în conformitate cu legislaţia şi aprobate de Guvern.

Capitolul III

Particularitãţile  exercitãrii  dreptului de  proprietate asupra  Rezervaţiei

Articolul 11. Exercitarea dreptului de proprietate asupra componentelor rezervaţiei

(1) Componentele rezervaţiei: terenurile cu monumente istorico-culturale şi naturale care alcãtuiesc Complexul Muzeal „Orheiul Vechi”, monumentele naturii care constituie Rezervaţia Peisagisticã „Trebujeni” (436 ha), masivele de pãdure administrate de Agenţia pentru Silvicuturã „Moldsilva” constituie proprietate a statului.

(2) Terenurile agricole şi de pãşunat, terenurile parte a Rezervaţiei Peisagistice „Trebujeni” (64 ha), edificiile şi instituţiile de menire socialã, drumurile aflate în proprietatea comunei Trebujeni, şi parţial a comunelor Ivancea, Susleni, Holercani şi Maşcãuţi, constituie, respectiv, proprietate a comunelor.

(3) Terenurile de pãmânt arabil aparţinând localnicilor şi gospodãriile ţãrãneşti, pensiunile turistice, casele de vacanţã constituie proprietate privatã.

(4) Particularitãţile exercitãrii dreptului de proprietate asupra acestor componente sunt stabilite de prezenta lege, de legislaţia civilã, urbanisticã şi funciarã a Republicii Moldova.

Articolul 12. Finanţarea

(1) Rezervaţia îşi desfãşoarã activitatea economicã în baza mijloacelor alocate de la bugetul de stat, de la bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, a mijloacelor deţinãtorilor funciari, mijloacelor speciale, a donaţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv strãine, a altor surse de finanţare neinterzise de lege.

(2) Mijloacele financiare se folosesc în conformitate cu regulamentul rezervaţiei, aprobat de Guvern şi cu legislaţia în vigoare.

Articolul 13. Particularitãţile folosirii indicaţiei geografice „Orheiul Vechi”

(1) Rezervaţia este titularul dreptului de folosinţã a indicaţiei geografice „Orheiul Vechi”.

(2) Se interzice folosirea în scopuri comerciale, în orice domeniu de activitate a denumirilor identice sau similare ce conţin indicaţia geograficã „Orheiul Vechi”, dacã o asemenea folosire ar conduce la confuzii sau ar indica o legãturã cu Rezervaţia  „Orheiul Vechi” şi ar putea  prejudicia interesele acesteia, ori ar induce în eroare opinia publicã.

Articolul 14. Restricţii la folosirea indicaţiei geografice „Orheiul Vechi”

(1) Orice persoanã fizicã sau juridicã proprietarã a unei întreprinderi industriale sau comerciale în funcţiune, cu domiciliul ori cu sediul în zona geograficã „Orheiul Vechi”, are dreptul sã foloseascã indicaţia geograficã „Orheiul Vechi” pentru identificarea produselor fabricate, lucrãrilor executate, serviciilor prestate numai cu autorizaţia deţinãtorului de drept, în conformitate cu legislaţia.

(2) În lipsa autorizaţiei menţionate la alin. (1) sau în cazul refuzului de a acorda o asemenea autorizaţie, titularii de mãrci de produs, de denumiri de firmã şi de alte obiecte ale proprietãţii intelectuale ce conţin indicaţia geograficã „Orheiul Vechi”, indiferent de marfa sau serviciul pentru care se foloseşte aceastã marcã, sau aceastã denumire, sunt obligaţi sã excludã din denumirea respectivã indicaţia geograficã „Orheiul Vechi”.

Capitolul IV

Rãspunderea  pentru  încãlcarea  prezentei  legi

Articolul 15. Rãspunderea pentru încãlcarea prezentei legi

(1) Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea administrativã, civilã şi penalã în conformitate cu legislaţia.

(2) Prejudiciile materiale cauzate de persoane fizice şi juridice componentelor rezervaţiei urmeazã sã fie reparate în modul stabilit de legislaţie.

(3) Reparaţia prejudiciilor cauzate componentelor rezervaţiei se efectueazã benevol sau în baza hotãrârii judecãtoreşti.

Capitolul V

Dispoziţii  finale

Articolul 16. Dispoziţii finale

Guvernul, în termen de 6 luni:

a) va aduce actele sale normative în concordanţã cu prezenta lege;

b) va asigura constituirea şi funcţionarea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice „Orheiul Vechi”, elaborarea proiectului de zonare funcţionalã şi de delimitare în teren a hotarelor fixe ale acesteia.

c) va dispune autoritãţilor publice centrale cu responsabilitãţi în domeniu elaborarea, în corespundere cu legislaţia în vigoare şi prevederile UNESCO în domeniul protecţiei patrimoniului cultural şi natural, a regulamentului, strategiilor de dezvoltare, a planului de management al rezervaţiei şi a planului de urbanism şi de dezvoltare a teritoriului Rezervaţiei „Orheiul Vechi”.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

NOTà INFORMATIVÃ

asupra proiectului de lege privind constituirea Rezervaţiei

istorico-culturale şi natural-peisagistice „Orheiul Vechi”

Peisajul cultural „Orheiul Vechi” constituie ansamblul de monumente istorico-culturale şi natural-peisagistice din defileul râului Rãut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia din raionul Orhei, cu valoare excepţionalã pentru istoria şi civilizaţia naţionalã şi universalã, precum şi din punct de vedere ştiinţific şi al conservãrii frumuseţii naturale constituite de-a lungul secolelor,  cu modul de viaţã şi cultura tradiţionalã specifice.

Constituirea rezervaţiei are drept scop protecţia, conservarea şi salvarea Peisajului Cultural „Orheiul Vechi” - ansamblu integru şi valoros al patrimoniului cultural şi natural, cu elemente universale remarcabile şi de unicitate, datoritã cãrora în 2005 acest sit a fost inclus de UNESCO în Lista indicativã a patrimoniului mondial, la categoria „peisaj cultural”.

Conform cerinţelor UNESCO, pentru ca Peisajul Cultural „Orheiul Vechi” sã fie înscris în Lista indicativã a patrimoniului mondial protejat sub egida UNESCO este necesarã atribuirea unui regim de protecţie la nivel naţional întregului ansamblu de monumente istorico-culturale care formeazã acest peisaj.

Rezervaţia urmeazã sã cuprindã urmãtoarele componente cultural-istorice şi naturale, suprafaţa ei fiind determinatã în mod analitic, conform legislaţiei în vigoare:

- Complexul Muzeal „Orheiul Vechi”, care ocupã sectorul central al peisajului cultural (promontoriile Peştera şi Butuceni), şi are statut de rezervaţie istorico-arheologicã, constituitã în conformitate cu Hotãrârea nr. 77 a Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti din 15 martie 1968;

- Rezervaţia Peisagisticã „Trebujeni”, care ocupã sectorul de Vest (promontoriul Scoc şi defileul Drãghinici), şi care constituie, în conformitate cu clasificarea UICN, arie protejatã de categoria a IV-a - Rezervaţie peisagisticã, constituitã ca parte integrantã a Fondului ariilor naturale protejate de stat  prin Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind Fondul ariilor naturale protejate de stat;

- masivele de pãdure administrate de Agenţia pentru Silviculturã „Moldsilva”;

- terenurile intravilane ocupate de satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia;

- terenurile agricole şi de pãşunare, drumurile proprietate ale comunei Trebujeni;

- sectoare adiacente de terenuri agricole şi de pãşunare, drumuri proprietate ale comunelor Ivancea, Susleni (r.Orhei), Holercani (r.Dubãsari), Maşcãuţi (r.Criuleni);

- terenuri agricole şi gospodãrii ţãrãneşti private;

- pensiunile agroturistice şi casele de vacanţã private.

Limitele geografice, zona de protecţie, precum şi zonarea internã cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi valorificare a componentelor rezervaţiei, delimitând strict zonele protejate şi zonele tampon, cu rol de protecţie, urmeazã a fi stabilite şi aprobate prin hotãrâre de Guvern, în corespundere cu legislaţia în vigoare şi cerinţele UNESCO în domeniu.

Administrarea Rezervaţiei va fi asiguratã de Ministerul Culturii şi Turismului, la etapa iniţialã prin Complexul Muzeal „Orheiul Vechi” - instituţie specializatã cu personalitate juridicã din subordinea ministerului, care urmeazã, în bazã de hotãrâre de Guvern, sã preia prin extindere şi reorganizare aceste funcţii de administrare a rezervaţiei.

Totodatã, prin hotãrâre de Guvern, la propunerea autoritãţilor publice centrale  cu competenţe în domeniu, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, vor fi  stabilite modalitatea de administrare, structura şi personalul  rezervaţiei.

Activitatea rezervaţiei se va desfãşura în baza Regulamentului de organizare funcţionare, Strategiilor de dezvoltare şi de valorificare turisticã, Planului de management al rezervaţiei, care vor fi aprobate prin hotãrâre de Guvern.

Activitatea rezervaţiei urmeazã sã fie finanţatã prin alocaţii de la bugetul de stat, din bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, din mijloacele deţinãtorilor funciari, din mijloace speciale, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice din ţarã şi strãinãtate, din alte surse de finanţare, neinterzise de lege. Mijloacele financiare vor fi folosite în conformitate cu legislaţia în vigoare, în baza regulamentului rezervaţiei, aprobat de Guvern.

Asigurarea protecţiei, conservãrii şi valorificãrii durabile a patrimoniului cultural şi natural al rezervaţiei şi a zonei de protecţie a acesteia se va realiza în baza Planului de urbanism şi dezvoltare a teritoriului rezervaţiei, aprobat de Guvern.

Rezervaţia va fi constituitã şi administratã luându-se în consideraţie interesele comunitãţilor locale, facilitând participarea localnicilor la activitãţile tradiţionale din zonã, la aplicarea mãsurilor de protecţie, conservare şi valorificare a resurselor turistice din rezervaţie, în beneficiul comunitãţilor locale.

Avantajele comunitãţilor locale vor consta în crearea posibilitãţilor de comercializare a produselor agricole locale şi a produselor de artizanat, prestarea serviciilor de turism-agroturism, creşterea calitãţii vieţii, asigurarea unor venituri şi locuri de muncã pentru membrii comunitãţilor locale, asigurarea unor venituri suplimentare în bugetele locale, dezvoltarea sectorului privat, îmbunãtãţirea şi reducerea considerabilã a degradãrii drumurilor, oportunitãţi suplimentare de finanţare din fonduri interne şi externe pentru infrastructurã, etc.

Atribuirea statutului de rezervaţie istorico-culturalã şi natural-peisagisticã pentru ansamblul de monumente „Orheiul Vechi” este justificatã de urmãtoarele criterii care corespund criteriilor şi metodologiei UNESCO de înscriere a peisajului cultural în Lista indicativã a patrimoniului mondial:

Criteriul (V): „Orheiul Vechi” este un exemplu excepţional al evoluţiei unor aşezãri umane caracteristice pentru mai multe culturi şi civilizaţii şi de interacţiune organicã a mediului antropic cu cel natural;

Criteriul (VII): „Orheiul Vechi” cuprinde arii de o frumuseţe naturalã deosebitã şi de o importanţã esteticã excepţionalã.

În corespundere cu aceste criterii, valoarea universalã istorico-culturalã şi natural-peisagisticã a Peisajului Cultural „Orheiul Vechi”, care justificã protecţia acestui ansamblu de monumente prin atribuirea statutului de rezervaţie, rezidã în urmãtoarele caracteristici:

1. Peisajul Cultural „Orheiul Vechi” reprezintã un complex integru, irepetabil, care, prin multiplele sale obiective primare naturale şi antropice amplasate într-un spaţiu restrâns, reflectã consecutivitatea, continuitatea şi unitatea desfãşurãrii  proceselor naturale şi culturale din vremuri arhaice şi preistorice pânã la etapa actualã.

2. Defileul râului Rãut, cu maluri stâncoase şi promontorii sinusoidale formate în perioada cuaternarului, reprezintã un relict geologic, care pãstreazã pânã în prezent frumuseţea extraordinarã a peisajului natural primar, constituind un fenomen unic pe plan universal.

3. Elementele naturale de relief şi vegetaţie în asociere cu elementele de peisaj cultural-istoric formeazã în cadrul Complexului „Orheiul Vechi” un peisaj armonios, de o frumuseţe rarã şi de o valoare inestimabilã pe plan universal.

4. Potenţialul natural al „Orheiul Vechi” reprezintã un ansamblu de ecosisteme, constituit din diverse specii vegetale şi faunistice, inclusiv multe specii rare aflate sub protecţia legislaţiei europene şi internaţionale.

5. „Orheiul Vechi” cumuleazã valori culturale din toate epocile istorice, reprezentând un exemplu unic al vieţuirii umane durabile, al dialogului dintre culturi şi civilizaţii, al construirii unor culturii şi civilizaţii la intersecţia Occidentului cu Orientul, reprezentând, astfel, un fenomen de o semnificaţie universalã indiscutabilã.

6. Complexele rupestre de la „Orheiul Vechi” reprezintã construcţii arhaice de cult religios care, prin formele sale şi elementele componente, denotã o semnificaţie universalã evidentã.

7. Factorul antropic contemporan, reprezentat de satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia, cu o arhitecturã vernacularã originalã şi tradiţii etnografice bine conservate, constituie elementul care aduce vitalitate în Peisajul Cultural „Orheiul Vechi”, impregnând un suflu proaspãt vestigiilor de patrimoniu istorico-natural, oferind pe aceastã cale un exemplu clasic de unitate organicã a trecutului şi prezentului, fenomenul având o importanţã deosebitã nu numai pe plan local dar şi pe plan universal.

8. „Orheiul Vechi” reprezintã un exemplu tipic de dezvoltare echilibratã şi armonioasã a diferitor sisteme existenţiale, culturale şi de gospodãrire: geologice, hidrologice, biologice, arheologice, cultural-istorice, agroindustriale şi tradiţionale ţãrãneşti, care fiind integrate într-un ansamblu, au o semnificaţie specialã pe plan universal.

Crearea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice „Orheiul Vechi” rãspunde necesitãţilor urgente şi de mare interes public de salvare, pentru generaţiile prezente şi viitoare, a acestui important ansamblu de monumente istorico-culturale şi naturale cu valoare de unicat,.

Constituirea rezervaţiei va asigura condiţiile necesare pentru protecţia realã şi integritatea monumentelor din complex, precum şi va spori considerabil posibilitãţile de valorificare turisticã şi dezvoltare durabilã a localitãţilor din zona respectivã prin înscrierea sitului în Lista indicativã a patrimoniului mondial şi includerea lui în circuitul universal al valorilor culturale şi turistice.

La elaborarea variantei finale a proiectului de lege s-a ţinut cont, în mãsura posibilitãţilor, de obiecţiile şi propunerile expuse în procesul de avizare de cãtre ministerele şi instituţiile vizate.